Ce este falimentul pentru companii și cum poate fi evitat?

În mediul de afaceri, unul dintre cele mai temute scenarii este, bineînțeles, falimentul. Dincolo de a fi un cuvânt a cărui rezonanță deja indică o componentă dură, acesta are implicații juridice, economice și chiar sociale profunde pentru orice companie, indiferent de anvergura ei. Totuși, deși poate părea o situație fără ieșire, falimentul unei firme nu este, neapărat, sfârșitul acesteia – poate fi chiar începutul unei restructurări sau o lecție valoroasă de „cum să nu” pentru viitor.

Pentru a înțelege ce înseamnă faliment și cum poate fi evitat, este necesar să analizăm cadrul legal din România, cauzele care pot aduce o firmă în această situație, drepturile și obligațiile tuturor celor implicați și, de asemenea, potențialele soluții de a preveni un astfel de scenariu!

Ce înseamnă faliment pentru o firmă – Cadrul legal în România

Falimentul descrie starea unei companii care nu își mai poate plăti datoriile scadente către creditori. În România, această situație este reglementată de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de faliment. Este important de subliniat că deschiderea procedurii de faliment survine doar după ce firma a parcurs etapa de insolvență care este, în esență, incapacitatea de plată a obligațiilor exigibile pentru o perioadă de peste 60 de zile.

Procesul legal este detaliat și se desfășoară sub stricta supraveghere a instanței și a unui lichidator judiciar. Poți afla mai multe despre contextul și cadrul legal consultând ghidul nostru despre insolvență.

Cum poate ajunge o firmă în faliment?

Bineînțeles, este improbabil ca o firmă să ajungă peste noapte în faliment. De cele mai multe ori, de fapt, eșecul financiar este rezultatul mai multor greșeli de management – repetate sau ale căror repercursiuni negative s-au acumulat în timp. Printre cele mai frecvente astfel de greșeli se numără, de obicei, următoarele:

• lipsa unui plan realist de afaceri, a strategiei, obiectivelor clare sau a proiecțiilor financiare solide;
• supradimensionarea investițiilor, în contextul firmelor care investesc agresiv, fără a avea la dispoziție o sursă sustenabilă de finanțare;
• gestionarea defectuoasă a cash flow-ului, întrucât management-ul precar al lichidităților se traduce, în cele din urmă, prin incapacitate de plată;
• dependența excesivă și/sau exclusivă de un singur client sau furnizor, în lipsa diversificării fiind evident că pierderea unui partener cheie, important, va produce dezechilibre potențial fatale;
• ignorarea sau subestimarea semnelor evidente de criză, cum ar fi scăderea vânzărilor, creșterea datoriilor sau întârzierile repetate la plată, care nu ar trebui niciodată neglijate;
• lipsa controlului financiar intern, întrucât multe firme nu au un sistem eficient de raportare internă, iar în lipsa unor indicatori de performanță analizați lunari managerii nu pot reacționa în timp util pentru a evita pierderile;
• neadaptarea la piață, dat fiind faptul că trăim într-o economie în continuă schimbare, context în care stagnarea se transformă într-o importantă sursă de vulnerabilitate;
• creditele neperformante, întrucât accesarea creditelor – fără un plan clar și chiar prestabilit de rambursare – poate crea un cerc vicios în care datoriile cresc, iar costurile financiare pot ajunge să sufoce activitatea operațională;
• problemele fiscale, cum ar fi nerespectarea obligațiilor fiscale față de stat – impozite, TVA, contribuții –, care pot duce la penalizări și popriri.

Aceste greșeli, în lipsa intervenției prompte, pot declanșa procedura falimentului. De reținut, însă, că falimentul unei firme rareori, în cazuri excepționale, survine pe neașteptate. Există mereu semne prevestitoare, iar ignorarea sau subestimarea lor este una dintre cele mai mari – și ulterior fatale – greșeli de management.

Cine poate solicita falimentul firmei?

Declararea falimentului unei firme poate fi solicitată de:

• firma însăși, atunci când își recunoaște incapacitatea de plată;
• creditorii, în momentul în care nu își primesc banii în termenul legal;
• judecătorul sindic, ca parte a unei decizii din cadrul procedurii de insolvență.

Astfel, nu doar administratorii pot decide deschiderea procedurii de faliment, ci și părțile prejudiciate – direct sau indirect – de activitatea firmei și statusul economic actual al acesteia.

Pașii procedurii de faliment

Etapele falimentului sunt clar definite într-un cadru legislativ dat și urmăresc o ordine strictă, menită să asigure transparența și protejarea intereselor creditorilor.

1.     Depunerea cererii de faliment

Procesul începe prin depunerea unei cereri la tribunal, fie de către firmă, fie de către un creditor, după cum s-a menționat și mai sus. Instanța verifică existența condițiilor legale – insolvența persistentă, datoriile neplătite și altele – și poate dispune deschiderea procedurii de faliment.

2.     Numirea unui lichidator judiciar

Ulterior admiterii cererii, judecătorul numește un lichidator judiciar, care preia controlul total asupra firmei, înlocuind astfel conducerea existentă. În competența acestuia intră gestionarea adecvată a bunurilor, ținerea evidenței datoriilor și supravegherea întregului proces de faliment. Rolul lichidatorului judiciar este esențial. El nu doar că administrează patrimoniul, dar are și autoritate de decizie în locul administratorilor. Printre atribuțiile sale se numără:

• suspendarea contractelor neprofitabile;
• recuperarea creanțelor de la debitori;
• atacarea actelor suspecte de fraudă încheiate anterior deschiderii procedurii de faliment;
• întocmirea raportului lunar privind stadiul procedurii, transmis instanței și creditorilor.

Această funcție ridică necesitatea experienței juridice și financiare, motiv pentru care doar practicienii autorizați în insolvență pot fi numiți.

3.     Inventarierea activelor și a datoriilor firmei

Lichidatorul este nevoit să întocmească o listă completă cu activele unei firme și, bineînțeles, cu datoriile acesteia. Poți citi mai multe despre clasificarea și rolul acestor active în articolul nostru despre activele unei firme.

4.     Vânzarea activelor firmei prin licitație

Pentru a obține bani, activele firmei sunt scoase la licitație. Este necesar ca vânzarea să fie una transparentă, competitivă și conformă procedurilor stabilite în cadrul legal. Sumele obținute sunt folosite pentru a plăti creditorii. Procesul de valorificare a activelor se realizează prin licitație publică sau vânzare directă, după caz. Activele pot include:

• echipamente și utilaje;
• autovehicule;
• stocuri de marfă;
• terenuri și clădiri;
• drepturi de proprietate intelectuală (brevete, licențe, mărci).

În unele cazuri, părți din firmă pot fi vândute ca ansamblu funcțional (transfer de business), ceea ce oferă șanse reale de redresare sub o altă structură juridică. Aceasta este una dintre puținele situații în care o firmă în faliment mai poate funcționa, deși într-o formă oarecum indirectă.

5.     Distribuirea banilor către creditori

Creditorii sunt împărțiți în categorii – prioritari, garantați, chirografari și alții –, iar banii vor fi împărțiți conform unui plan aprobat de instanță. În unele cazuri, suma obținută în urma licitației activelor nu este suficientă pentru a acoperi toate datoriile firmei. Pe lângă distribuirea fondurilor rezultate din vânzarea activelor, este important de menționat cum sunt afectate diferitele categorii de creditori:

• creditorii garantați sunt cei care dețin garanții reale (ipotecă, gaj) și sunt plătiți primii, în limita valorii activelor respective;
• creditorii bugetari: statul, prin ANAF, este prioritar în privința creanțelor fiscale;
• creditorii chirografari sunt cei care nu au garanții, iar aceștia sunt plătiți ultimii și, adesea, recuperează doar o parte mică din sumă, uneori nimic.

Se ridică frecvent întrebarea ce se întâmplă dacă iei fonduri europene și dai faliment. Răspunsul depinde de condițiile contractuale ale finanțării. În general, în cazul falimentului, fondurile trebuie returnate, iar dacă s-au făcut cheltuieli neeligibile sau frauduloase, se declanșează proceduri penale.

6.     Radierea firmei din Registrul Comerțului

Ultima etapă este reprezentată de radierea firmei din Registrul Comerțului, care are loc după finalizarea tuturor procedurilor și marchează, în esență, sfârșitul existenței juridice a acesteia.

Ce se întâmplă cu angajații când firma intră în faliment?

Ce se întâmplă cu angajații când firma intră în faliment? Este o întrebare legitimă. Conform Codului Muncii și legislației speciale, contractele de muncă pot fi suspendate sau încetate. În anumite condiții, angajații pot beneficia de plăți din fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, în limita unui plafon. Efectele falimentului sunt dure pentru personal, dar în unele cazuri aceștia pot fi reangajați de către potențiali cumpărători ai activelor sau, deși în cazuri mai rare, în cadrul unei relansări în mediul de afaceri a aceluiași antreprenor.

Ce se întâmplă cu datoriile unei firme în faliment?

În general, datoriile sunt acoperite în măsura posibilului prin valorificarea activelor acesteia, după scoaterea lor la licitație. Restul sunt șterse, dacă firma nu mai are alte posibile surse de rambursare. Creditorii suportă, astfel, pierderile, în special cei din categoria chirografarilor, care nu au garanții. Un aspect important în această privință este constituirea de provizioane, pe care firmele le pot înregistra contabil pentru a acoperi eventuale pierderi anticipate. Poți găsi mai multe informații despre aceste mecanisme în articolul nostru despre ce sunt și ce rol au provizioanele.

O firmă în faliment mai poate funcționa?

O firmă în faliment mai poate funcționa doar în cazuri foarte limitate, în perioada de observație sau dacă judecătorul sindic decide – temporar – continuarea unor activități necesare valorificării activelor. De regulă, după deschiderea procedurii de faliment, activitatea comercială încetează complet.

Ce poți face pentru a preveni intrarea în faliment?

După cum și în medicină este mai bine să previi, decât să tratezi, același lucru este valabil și în mediul afacerilor. Firmele pot adopta strategii sănătoase de prevenție financiară a falimentului, având în vedere variabile precum:

• analiza constantă și atentă a lichidităților și, mai ales, a indicatorilor financiari specifici;
• reducerea costurilor neproductive, care nu au randamentul dorit;
• reorganizarea echipei și optimizarea proceselor interne, dacă este cazul;
• renegocierea contractelor cu furnizorii, în vederea obținerii unui randament maximal;
• identificarea unor surse alternative de finanțare, cum ar fi situația în care mulți antreprenori apelează la un credit adaptat dimensiunii afacerii lor, atunci când se regăsesc în circumstanțe economice mai dificile;
• pentru a menține fluxul de numerar activ, serviciile de factoring sunt deosebit de eficiente.

Aceste măsuri, luate în special în timp util, pot schimba destinul unei firme aflate în dificultate și reduc semnificativ riscurile de a intra în faliment.

Concluzii

Falimentul nu este, neapărat, un eșec, dar într-adevăr este un indicator relevant al greșelilor făcute de-a lungul timpului. Îl poți vedea drept un proces reglementat menit să închidă o etapă și, în unele cazuri, să permită reconstruirea afacerii. Dacă te confrunți cu probleme financiare, acționează întotdeauna din timp – diagnosticul precoce înseamnă un prognostic mult mai favorabil. Consultă specialiști, analizează soluțiile de finanțare disponibile și adaptează-ți strategia. În lumea afacerilor, prevenția este adesea cea mai bună formă de apărare.

Nu aștepta semnele de colaps financiar! Ia deciziile corecte, cere consultanță și utilizează instrumentele disponibile pentru a-ți proteja afacerea. Viitorul firmei tale merită efortul!

Surse:

1. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență – cadrul legal esențial pentru înțelegerea procedurii falimentului. Link: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/160620
2. Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) – pentru informații despre radierea unei firme, lichidatori judiciari, proceduri legale etc. Link: https://www.onrc.ro/index.php/ro/

     3. Ministerul Justiției – portalul instanțelor de judecată – privind deschiderea procedurii de faliment, termenul de           soluționare etc. Link: https://portal.just.ro