Activele unei firme – Ce sunt și Cum se clasifică?

Gândește-te la roțile unui autoturism: ele sunt esențiale pentru deplasarea și stabilitatea mașinii. La fel, activele unei firme sunt componente esențiale pentru ca afacerea să crească și să-și mențină stabilitatea. Hai să vedem împreună care sunt tipurile de active și ce rol are fiecare în activitatea firmei.

Definirea conceptului de active

Activele sunt resursele materiale și nemateriale pe care le deține o firmă, care au valoare economică și pot genera venituri. Ele sunt esențiale în funcționarea afacerii.

Activele se împart în două mari categorii, în funcție de natura lor și de perioada de utilizare: circulante și imobilizate.

Pentru a vedea ce înseamnă active circulante și ce înseamnă active imobilizate va trebui să delimităm perioadele de utilizare a resurselor în două tipuri: 

• termen scurt (sub 1 an) și 
• termen lung (peste 1 an). 

Active circulante: ce sunt și cum funcționează?

Activele circulante sunt resursele și drepturile ușor convertibile în bani și care sunt consumate pe termen scurt. Se mai numesc și active curente. 

Iată câteva exemple de active circulante: stocuri de marfă, disponibilul din bancă, facturi neîncasate, depozit bancar pe 3 luni etc.

Cele mai importante categorii de active circulante sunt: stocurile, creanțele, investițiile pe termen scurt și disponibilitățile bănești.

Stocuri

Stocurile sunt bunuri fizice pe care compania le deține și pe care urmează să le consume sau să le vândă în cursul activității sale. Aici intră: mărfuri, materii prime, materiale, piese de schimb, semifabricate, produse finite, combustibili, obiecte de inventar.

Creanțe

Acestea reprezintă dreptul de a primi bani, bunuri sau servicii de la o altă persoană (fizică sau juridică). Altfel spus, sunt sumele pe care o firmă le are de încasat.

Creanțele pot fi clasificate după mai multe criterii, dar din perspectiva unei afaceri cele mai importante categorii sunt:

• Clienții neîncasați.  
• Împrumuturi acordate altor firme sau unor persoane fizice. 
• Sumele de recuperat de la bugetul statului – cum ar fi TVA de rambursat.
• Sumele de recuperat de la salariați (de exemplu avansuri spre decontare sau imputații). 

Dintre tipurile de creanțe enumerate mai sus, cele mai des întâlnite dar și cele mai importante sunt clienții neîncasați. Cu cât încasezi mai repede clienții, cu atât firma dispune de mai multe lichidități pentru a face față datoriilor curente.

Dacă vrei să îmbunătățești fluxurile de numerar ale afacerii, ia în calcul posibilitatea de a face o cesiune de creanță. Sau poți apela la factoring. Citește mai multe despre cesiunea de creanță aici!

Investiții pe termen scurt

Compania poate achiziționa drepturi de proprietate sau drepturi de creanță pe care le menține pe termen scurt, sub 1 an. 

Acestea se mai numesc și active financiare sau valori mobiliare și pot fi: certificate de depozit, titluri de stat, acțiuni pe termen scurt. 

Conturi

Noțiunea de „Conturi” se referă la toate lichiditățile firmei care se regăsesc în conturile bancare și în numerar. Se mai numesc disponibilități bănești și le putem defini mai simplu ca fiind banii de care dispune firma la un moment dat.

Suma totală a disponibilităților bănești este un indicator ușor de urmărit, dar foarte important în activitatea companiei. 

Mersul bun al afacerii depinde foarte mult de capacitatea firmei tale de a-și achita furnizorii, de a plăti salariile sau datoriile la bugetul de stat. Iar pentru aceasta ai nevoie de bani.

Pentru a acoperi nevoia de lichidități, multe companii apelează la servicii de scontare. Dacă primești CEC-uri sau bilete la ordin de la clienții tăi, ai posibilitatea să încasezi rapid sumele înscrise în aceste instrumente, fără a mai aștepta până la scadența lor. Aceasta e o soluție simplă prin care să obții repede și ușor capital de lucru.

Active imobilizate: ce înseamnă și cum le utilizăm?

Activele imobilizate reprezintă bunurile și alte resurse pe care firma le deține pe termen lung, le utilizează în operațiunile sale și nu sunt destinate vânzării imediate. Se mai numesc și active fixe și se împart în 3 categorii principale: imobilizări corporale, necorporale și financiare.

Imobilizări corporale

Sunt bunuri fizice utilizate în operațiunile economice de orice natură (depozitare, transport, asigurarea unui spațiu de lucru). 

Imobilizările corporale se mai numesc și mijloace fixe și sunt esențiale pentru producția, vânzările sau serviciile oferite de afacerea respectivă.

Iată câteva exemple de mijloace fixe: terenuri, clădiri, instalații, echipamente de lucru, mijloace de transport, mobilier, servere și sisteme IT, rețele de comunicații.

Imobilizări necorporale

Acestea sunt resurse (valori) care nu sunt de natură materială, dar au valoare economică și contribuie la obținerea veniturilor pe termen lung. Iată câteva exemple de imobilizări necorporale: drepturi de autor, brevete, licențe, mărcile comerciale.

Imobilizări financiare

Sunt acele investiții pe termen lung pe care o companie le face prin participarea la capitalul social al altor firme sau prin achiziția de instrumente financiare. 

Câteva exemple de imobilizări financiare: acțiuni, părți sociale, obligațiuni cumpărate pentru a le deține pe termen lung. 

Veniturile pe care le generează aceste investiții sunt dobânzi sau dividende.

Cum să înțelegem rata activelor imobilizate?

Mai este cunoscută și sub numele de rata de depreciere a activelor imobilizate și reprezintă un procent anual cu care se estimează că scade în timp valoarea unei imobilizări,  ca rezultat al utilizării sale.

Pentru a înțelege mai bine noțiunea de depreciere imaginează-ți că ai cumpărat o mașină nouă. Pe măsură ce trece timpul și o folosești, mașina începe să se uzeze. Când vei dori să o vinzi, prețul ei va fi mai mic decât cel de cumpărare, pentru că valoarea ei s-a depreciat.

Calculul și interpretarea ratei activelor imobilizate

Când o companie cumpără un activ imobilizat, stabilește o perioadă pe care îl poate utiliza. Rata activului imobilizat este procentul cu care scade valoarea imobilizării în fiecare an. 

De exemplu, un autoturism nou se estimează că va putea fi utilizat 5 ani. Asta înseamnă că în fiecare an îi scade valoarea cu 20% (valoarea inițială 100% : 5 ani = 20% pe an).

Astfel, rata activului imobilizat exprimă cu cât la sută scade în fiecare an valoarea respectivului activ în condiții normale de utilizare. 

Ce reprezintă activele totale în bilanț?

Este suma valorii tuturor activelor pe care le deține o companie la un anumit moment.

Explicarea conceptului de active totale

Activele totale includ toate resursele economice de care dispune o afacere și care au potențialul să genereze venituri sau beneficii economice viitoare: 

• activele circulante (stocuri, creanțe, investiții pe termen scurt, lichidități)

și

• activele imobilizate (imobilizări corporale, necorporale sau financiare)

Rolul și importanța activelor totale în bilanț

Valoarea activelor totale indică nivelul de resurse de care dispune firma la un moment dat și este baza unor indicatori importanți privind dimensiunea afacerii și solvabilitatea acesteia:

• Cu cât activele totale au o valoare mai mare, cu atât firma are un potențial mai mare de a genera venituri.

• Valoarea activelor totale exprimă capacitatea unei companii de a-și acoperi datoriile și alte obligații financiare, precum și stabilitatea afacerii.
  
  
• Un indicator important este activul net contabil, care se calculează prin diferența dintre activele totale și datoriile totale. Dacă fiecare element din bilanț este evaluat corect, în funcție de valoarea lui de piață, indicatorul activul net contabil aproximează valoarea reală a afacerii. Acesta este, practic, prețul cu care poți cumpăra sau vinde afacerea respectivă.
  
  
• Modul în care firma monitorizează și gestionează activele totale arată cât de eficient sunt administrate resursele afacerii. De exemplu, analiza stocurilor pe vechimi sau nivelul creanțelor comparativ cu lichiditățile bănești pot crea o imagine fidelă despre eficiența cu care sunt administrate activele.
  
  

Amortizarea imobilizărilor: de ce este necesară?

Definirea amortizării imobilizărilor

Amortizarea este procesul contabil prin care costul inițial al unui activ imobilizat este redus treptat pe parcursul utilizării acestuia.

Așa cum este explicat mai sus, orice imobilizare corporală se depreciază în timp, adică îi scade valoarea reală ca urmare a uzurii și trecerii timpului.

Reflectarea în contabilitate a acestei deprecieri este amortizarea, adică acea cheltuială cu activul fix care este inclusă treptat în calculul profitului.

Impactul amortizării asupra valorii activelor

Amortizarea înregistrată în contabilitate reflectă cât de mare este uzura și deprecierea activelor imobilizate până la un anumit moment.

Dacă scădem valoarea amortizării din valoarea inițială a unei imobilizări obținem „valoarea rămasă” a acesteia. Practic, valoarea rămasă reflectă valoarea reală, corectă a acelui mijloc fix.

De altfel, activele imobilizate sunt trecute în bilanț cu valoarea lor rămasă, deci acea valoare care a fost calculată ținând cont de deprecierea până la momentul întocmirii bilanțului.

Concluzie

Pentru a analiza cât de bine merge o afacere trebuie să înțelegi rolul activelor totale, dar și deosebirile dintre activele circulante și activele imobilizate. Clasificarea corectă a activelor și înregistrarea corespunzătoare în bilanț sunt importante pentru calculul indicatorilor de eficiență și pentru analiza activității firmei. 

Desigur, contabilul este cel care răspunde de înregistrările corecte în contabilitate. Dar în calitate de administrator, asociat, acționar sau manager al firmei este bine să cunoști aceste concepte și uneori este recomandabil să verifici dacă unele cifre din bilanț reflectă realitatea operațiunilor din afacerea ta.