Cuprins
Atunci când îți deschizi o afacere, una dintre primele decizii importante este dacă vei funcționa ca firma neplătitoare de TVA sau vei opta pentru statutul de firmă plătitoare de TVA. Alegerea făcută influențează modul în care facturezi, cum calculezi prețurile, tipurile de clienți cu care lucrezi și, evident, avantajele fiscale.
În acest articol vei descoperi diferențele reale dintre cele două opțiuni, avantaje, dezavantaje, scenarii concrete și ce trebuie să ai în vedere pentru a lua cea mai bună decizie pentru afacerea ta.
Ce înseamnă a fi firmă plătitoare și neplătitoare de TVA?
Statutul de plătitor sau neplătitor de TVA este determinat de modul în care o afacere interacționează cu taxa pe valoarea adăugată. TVA-ul reprezintă un impozit indirect aplicat asupra bunurilor și serviciilor, colectat de antreprenor, dar suportat de consumatorul final. De la 1 august 2025, cota standard de TVA s-a schimbat de la 19%, la 21%.
O firmă plătitoare TVA colectează această taxă pe valoarea adăugată de la clienți și are dreptul să deducă TVA-ul plătit pentru achizițiile necesare activității, ceea ce poate influența pozitiv fluxul financiar în anumite contexte.
Pe de altă parte, o afacere care funcționează ca firmă neplătitoare TVA facturează fără a adăuga această taxă în prețul final. Aceasta înseamnă că prețul final pentru client este mai mic, însă firma nu poate deduce TVA-ul din cheltuielile sale, ceea ce poate crește costurile operaționale.
Exemplu pentru o firmă plătitoare de TVA
Imaginează-ți că vinzi servicii în valoare de 5.000 lei. Dacă ai o firmăplătitoare de TVA, vei factura 5.000 lei + TVA (21%). Clientul îți plătește 6.050, iar tu vei vira diferența de 1050 lei către stat, după ce scazi TVA-ul deductibil din cheltuieli. Dacă ai făcut achiziții cu TVA, vei plăti doar diferența dintre TVA colectată și TVA deductibilă.
Exemplu pentru o firmă neplătitoare de TVA
Dacă ai același serviciu de 5.000 lei și ai o firmăneplătitoare de TVA, vei factura exact 5.000 lei. Clientul plătește mai puțin, însă tot TVA-ul plătit în achizițiile tale devine cost pentru firmă, pentru că nu este deductibil.Aceste diferențe sunt importante, mai ales într-un context economic în care pot apărea fenomene precum deflația, ce pot influența prețurile și comportamentele de consum.
Avantajele și dezavantajele în a fi plătitor de TVA
A fi firmăplătitoare de TVApresupune o serie de responsabilități administrative, dar are și beneficii financiare, în special dacă lucrezi cu businessuri mari.
Avantaje
- Deducerea TVA-ului din achiziții: Poți recupera TVA-ul plătit pentru bunuri și servicii necesare activității. În anumite industrii, acest aspect poate reprezenta economii lunare considerabile;
- Credibilitate sporită în mediul B2B: Companiile mari preferă adesea să colaboreze cu firme plătitoare de TVA pentru că, de asemenea, ele își pot deduce ulterior taxele;
- Acces la parteneriate internaționale: Pentru colaborări cu firme din UE, statutul de plătitor este adesea obligatoriu sau cel puțin mai avantajos, datorită regimului special aplicat tranzacțiilor intracomunitare;
- Posibilitatea utilizării sistemului de TVA la încasare: Acest sistem permite colectarea TVA abia atunci când clientul achită factura, ceea ce ajută la un flux de numerar mai bun.
Dezavantaje
- Birocrație și raportări frecvente: Ai obligația de a depune lunar sau trimestrial decontul de TVA, ceea ce implică timp, atenție și costuri cu contabilitatea;
- Prețuri mai mari pentru clienții finali: Dacă publicul tău este format din persoane fizice, adaosul de TVA îți poate face serviciile sau produsele mai puțin competitive și mai puțin accesibile.
- Risc mai mare de controale și verificări: O societate plătitoare de TVA este monitorizată mai strict, fiind expusă unor verificări detaliate ale tranzacțiilor;
- Impact în ceea ce privește fluxul de bani: Dacă firma aplică sistemul clasic de TVA la facturare, trebuie să plătești TVA-ul colectat către stat chiar dacă nu ai încasat încă banii de la client. Astfel, dacă emiți o factură cu TVA și plata întârzie, ești obligat să virezi TVA-ul către ANAF din fondurile proprii (acest risc dispare doar în regimul TVA la încasare).
Avantajele și dezavantajele în a fi neplătitor de TVA
Statutul de firmăneplătitoare de TVA plafon este ales frecvent de afacerile mici și de cei la început de drum, pentru simplitate și costuri reduse.
Avantaje
- Prețuri mai accesibile pentru clienți: Pentru persoanele fizice sau clienții sensibili la preț, eliminarea TVA-ușui poate reprezenta un avantaj competitiv;
- Birocrație minimă: Nu ai obligația depunerii decontului de TVA, ceea ce reduce stresul administrativ și costurile de contabilitate;
- Cash flow mai previzibil: În lipsa obligației de colectare și virare a TVA, gestionarea veniturilor și cheltuielilor devine mult mai simplă.
Dezavantaje
- Nu poți deduce TVA-ul de pe achiziții: În funcție de domeniu, acest lucru poate crește semnificativ costurile;
- Este mai puțin atractiv pentru companiile mari: O societate neplătitoare de TVA poate fi dezavantajată în colaborarea cu firme mari, unde TVA-ul are un rol important în contabilitate;
- Limitări de plafon: Există un plafon pentru firma neplătitoare de TVA, care odată depășit te obligă să treci la statutul de plătitor.
De ce trebuie să ții cont înainte să devii firmă plătitoare de TVA?
Înainte de a lua decizia, analizează tipul de clienți cu care lucrezi, structura costurilor, marjele de profit și planurile de dezvoltare.Dacă ai cheltuieli mari și clienți B2B, tranziția poate fi benefică.
Dacă principalul tău public este format din persoane fizice, statutul de neplătitor poate fi mai avantajos. Totodată, consultă un contabil pentru a evalua cu exactitate impactul fiscal. Aici apar și discuțiile despre optimizarea costurilor prin cheltuieli deductibile, care diferă în funcție de regimul TVA.
Ce trebuie să știi despre sistemul de TVA în România?
Sistemul de TVA din România funcționează pe baza colectării și deducerii TVA, într-un mecanism menit să asigure transparență fiscală și corectitudine între etapele economice. Există mai multe cote de TVA, reguli speciale pentru comerț intracomunitar, pentru importuri, pentru prestări de servicii și pentru regimul TVA la încasare.
Cum se poate face trecerea de la o firmă neplătitoare la una plătitoare de TVA?
Trecerea de la statutul de firmă neplătitoare la cel de firmă plătitoare de TVA poate avea loc în două situații: (1) când firma depășește plafonul legal sau (2) când antreprenorul dorește înregistrarea voluntară, înainte de atingerea plafonului. Ambele variante implică depunerea unei cereri la ANAF, dar motivele și implicațiile diferă semnificativ.
O firmă poate solicita înregistrarea în scopuri de TVA chiar dacă nu a depășit plafonul de 300.000 lei. Această opțiune este potrivită în situațiile în care afacerea are nevoie de statutul de plătitor din motive strategice, comerciale sau interne.
Cum se face înregistrarea voluntară? Se completează și depune declarația 010/700 la ANAF, bifând secțiunea privind înregistrarea în scopuri de TVA.ANAF poate solicita documente suplimentare, precum dovezi ale sediului, autorizații, plan de afaceri sau contracte (în funcție de context).După verificări, firma primește codul de TVA și devine plătitoare începând cu data înscrisă în decizia emisă de ANAF.
Înregistrarea în scopuri de TVA când se depășește plafonul
Dacă firma ta depășește plafonul de 300.000 lei anual, ai obligația să soliciți înregistrarea ca plătitor. Depășirea trebuie raportată în termen legal, altfel pot apărea sancțiuni.
Calcularea cifrei de afaceri pentru TVA
Calcularea cifrei de afaceri în contextul TVA este esențială pentru a stabili dacă o firmă depășește plafonul legal de înregistrare în scopuri de TVA. Cifra de afaceri relevantă pentru TVA nu este întotdeauna identică cu cifra de afaceri contabilă, motiv pentru care antreprenorii trebuie să înțeleagă exact ce tipuri de venituri se includ și ce se exclud.
În calcul intră toate livrările de bunuri și prestările de servicii taxabile, respectiv acelea care, dacă firma ar fi fost plătitoare de TVA, ar fi avut TVA aplicabilă. Acestea se însumează înainte de aplicarea oricărei taxe, adică se calculează valoarea totală fără TVA (bază impozabilă).
Nu se includ în cifra de afaceri pentru TVA:
- veniturile scutite de TVA fără drept de deducere (de exemplu, anumite activități în domeniul educației sau sănătății);
- veniturile neimpozabile;
- subvențiile nerambursabile;
- despăgubirile;
- veniturile financiare (dobânzi, diferențe de curs etc., dacă nu reprezintă activitatea principală).
De ce este important calculul corect?Un calcul incorect poate duce la depășirea plafonului fără notificarea ANAF, ceea ce înseamnă că firma devine plătitoare de TVA din oficiu, retroactiv, fiind obligată să achite TVA pentru facturile deja emise ca neplătitor: lucru care poate afecta serios bugetul și fluxul de numerar.
Pentru a înțelege mult mai bine, să ne imaginăm că dacă o firmă a emis într-un an facturi în valoare de…
- 150.000 lei pentru servicii taxabile;
- 120.000 lei pentru vânzarea de bunuri taxabile;
- 20.000 lei venituri din dobânzi (care nu se includ în plafon).
… atunci cifra de afaceri relevantă pentru TVA va fi 150.000 + 120.000 = 270.000 lei, iar firma rămâne sub plafonul de 300.000, adică va rămâne firmă neplătitoare de TVA. Dacă însă ar depăși pragul de 300.000 lei doar din activități taxabile, ar trebui să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, devenind firmă plătitoare de TVA. În această etapă, mulți antreprenori analizează dacă este mai avantajos PFA sau SRL, deoarece regimul TVA poate influența costurile și obligațiile administrative.
Alegerea între statutul de plătitor și neplătitor este una dintre cele mai importante decizii în dezvoltarea unei afaceri. Ambele opțiuni vin cu beneficii și limitări, iar alegerea corectă depinde de modelul tău de business, clienți, cheltuieli și planurile de creștere.Înainte să decizi, consultă un specialist și analizează atent diferența între firma plătitoare de TVA și neplătitoare.
ELISA RUSU, CEO & Board Member OMNICREDIT, are o experienta de peste 20 de ani in sectorul financiar bancar, experienta dobandita in cadrul celor mai mari banci din Romania, una dintre ele fiind Banca Transilvania, unde a implementat si a coordonat directia de factoring, pe o perioada de circa 9 ani.
Increzatoare in fortele proprii, gratie experientei dobandite si pentru ca ii plac provocarile, Elisa Rusu s-a hotarat sa intre in anteprenoriat impreuna cu un fond de Investitii, dezvoltand de la zero un proiect inovator, lansand astfel pentru prima data in Romania, o platforma fintech, ce oferă solutii de factoring şi microfinantare online, adresata in mod special micilor anteprenori.
Intelegand ca aceasta zona era foarte putin deservita in cadrul bancilor, fiind totodata o zona destul de permisiva, Elisa Rusu dezvolta si conduce cu succes fintech-ul OMNICREDIT, prin intermediul caruia a finantat pana astazi sute de clienti, venind in intampinarea acestora cu diferite tipuri de produse de finantare personalizate, pentru a le putea acoperi toate nevoile financiare.
Traiectoria profesionala a Elisei Rusu a fost de la bun inceput progresiva, absolvind Facultatea de Relatii Economice Internationale in cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti, urmata de un MBA cu specializare in Management Financiar-Bancar, care i-a deschis drumul spre evolutia carierei ulterioare.
Si-a propus de-a lungul timpului sa sustina si sa fie alaturi de micii antreprenori, participand in calitate de Mentor la diverse programe de instruire si cursuri educationale, despre factoring si organizare financiara.
A luat deseori parte la interviuri valoroase, in calitate de invitat la diverse emisiuni TV, sustinand sprijinul neconditionat oferit afacerilor mici si mijlocii, prin solutii de finantare flexibile si fara birocratie.
