Deflația – ce este, cauze și beneficii potențiale

În contextul economic global, termenul de „deflație” este mai puțin cunoscut decât cel de „inflație”, dar efectele sale pot fi cel puțin fel de profunde și complexe. În timp ce pentru unii consumatori ideea de prețuri mai mici pare atractivă, realitatea economică din spatele acestei dinamici economice este mult mai complicată.

În rândurile următoare vei descoperi ce este acest fenomen, ce îl provoacă, ce beneficii și riscuri aduce, dar și cum îți poate afecta economiile și investițiile personale. Așadar, dacă te interesează, te invităm să citești în continuare!

Ce este deflația?

Deflația reprezintă o scădere generalizată și susținută a nivelului prețurilor pentru bunuri și servicii într-o economie. Dacă în cazul inflației banii își pierd treptat din valoare, în cazul fenomenului deflaționist aceștia își sporesc puterea de cumpărare.

O explicație simplă pentru publicul larg la întrebarea „ce înseamnă deflație” este următoarea: atunci când bunurile devin tot mai ieftine, oamenii amână achizițiile, așteptând prețuri și mai mici în viitor. Această amânare, însă, reduce cererea, afectează producția și poate conduce la încetinirea economiei.

Definiția poate fi extrapolată, în ideea că acest fenomen nu este o simplă fluctuație temporară a prețurilor, ci un proces persistent, cu efecte pe termen lung. De aceea, trebuie să analizăm nu doar din perspectivă teoretică, ci și din punct de vedere al impactului practic asupra populației și mediului de afaceri.

Ce poate provoca o deflație?

Acest fenomen economic este rezultatul unei combinații complexe de factori economici interni și externi. Printre cauzele sale principale se numără:

Scăderea veniturilor

Atunci când veniturile populației scad, cererea, respectiv consumul se diminuează. Companiile, pentru a atrage clienți, bineînțeles că vor reduce prețurile, consolidând astfel această dinamică „regresivă” a prețurilor.

Scăderea cererii

Dacă oamenii amână cumpărăturile, cererea totală scade. Această reducere duce la supraproducție, iar firmele se găsesc în scenariul în care devin practic nevoite să micșoreze prețurile.

Scăderea costurilor pentru materiale

Prețurile mai mici la materiile prime pot determina firmele să reducă prețurile finale. Dacă acest proces este amplificat de lipsa cererii, se poate instala un cerc vicios.

Creșterea productivității

Deși creșterea productivității este un semn de progres, atunci când producția depășește nevoile reale ale consumatorilor, surplusul poate duce la scăderea prețurilor – în vederea consumării excedentului – și, în timp, la consolidarea fenomenului deflaționist.

Politica monetară restrictivă

Dobânzile ridicate sau o ofertă redusă de bani în circulație limitează investițiile și consumul. Acest tip de politică monetară poate conduce progresiv la fenomenul scăderii prețurilor, mai ales în economii deja fragile și incerte.

Beneficii potențiale

Deși percepută mai degrabă ca un risc, decât ca o potențială resursă, fenomenul deflaționist poate presupune și anumite beneficii:

• creșterea puterii de cumpărare a populației;
• motivație pentru companii de a deveni mai eficiente și inovative;
• scăderea costurilor pentru anumite investiții;
• oportunități pentru economiile pe termen lung.

Totuși, aceste avantaje apar și se susțin doar pe termen scurt și, de altfel, nu compensează consecințele negative atunci când această dinamică economică persistă pe termen lung.

Care sunt consecințele deflației?

Efectele negative ale fenomenului deflaționist sunt multiple – mai multe decât beneficiile în sine – și pot afecta grav, uneori chiar critic, stabilitatea economică:

• creșterea șomajului prin diminuarea ratei producției;
• riscul de faliment pentru companii care nu se pot adapta la prețurile scăzute;
• reducerea investițiilor și a creditării bancare;
• accentuarea datoriilor, deoarece valoarea reală a banilor crește, în esență.

În cele din urmă, putem vorbi despre o potențială blocare a consumului, întrucât oamenii tind să prefere amânarea cheltuielilor.

Cum este afectată piața muncii?

Piața muncii este printre primele victime ale deflației. Scăderea cererii de bunuri și servicii determină companiile să-și reducă activitatea, ceea ce duce inevitabil la concedieri. În plus, salariile stagnează sau chiar scad, accentuând lipsa de consum.

Astfel, creează un cerc vicios: salarii mai mici → consum redus → cerere mai mică → noi reduceri de prețuri și concedieri (sau salarii mai mici).

Inflație versus deflație și stagflație

Pentru a înțelege diferențele dintre aceste concepte economice, le putem explica pe scurt:

• Inflația – reprezintă creșterea generală a prețurilor. Practic, cu aceeași sumă de bani poți cumpăra mai puține produse sau servicii;
• Deflația – este exact opusul: o scădere generalizată a prețurilor. Asta înseamnă că banii își cresc valoarea și poți cumpăra mai mult cu aceeași sumă;
• Stagflație – o situație mai complicată, în care economia stagnează (nu crește), dar prețurile totuși cresc. Este considerată una dintre cele mai periculoase combinații economice.

De altfel, în următorul tabel îți prezentăm o abordare comparativă a acestor trei fenomene, pentru a-ți fi mult mai ușor să le înțelegi cum trebuie:

Caracteristică	Inflație	Deflație	Stagflație
Prețuri	Cresc	Scad	Cresc
Puterea de cumpărare	Scade	Crește	Scade
Rata șomajului	Poate varia	Crește	Ridicată
Efecte asupra datoriei	Valoarea reală scade	Valoarea reală crește	Valoarea reală scade
Creștere economică	De obicei prezentă	Redusă	Stagnare

Măsuri de ajutor în cazul deflației

Fenomenul deflaționist reprezintă o provocare majoră pentru orice economie, deoarece scăderea generalizată a prețurilor poate bloca investițiile și consumul. Pentru a contracara aceste efecte, autoritățile trebuie să adopte măsuri bine gândite, menite să stimuleze cererea și să stabilizeze piața.

Printre instrumentele cele mai frecvent utilizate se numără:

• Reducerea dobânzilor de politică monetară – atunci când dobânzile scad, împrumuturile devin mai accesibile, iar companiile și persoanele fizice sunt încurajate să investească și să consume;
• Creșterea masei monetare – băncile centrale pot introduce mai mulți bani în circulație pentru a stimula activitatea economică;
• Investițiile guvernamentale – statul poate lansa proiecte mari de infrastructură, care creează locuri de muncă și stimulează cererea internă;
• Sprijin pentru firmele mici și mijlocii – programele de micro credit pentru IMM pot ajuta afacerile să își mențină activitatea chiar și atunci când veniturile scad;
• Măsuri de protecție pentru companii – un sprijin direct sau indirect poate reduce riscul de faliment și efectul de domino asupra întregii economii.

Aceste politici au rolul de a menține încrederea consumatorilor și de a încuraja mediul de afaceri să nu își restrângă activitatea.

Impactul crizelor economice

Crizele globale sunt factori care pot accelera apariția fenomenului deflaționist. Exemple precum recesiunea din 2008 sau pandemia COVID-19 au demonstrat cât de rapid poate scădea cererea atunci când economiile se confruntă cu șocuri majore.

În timpul crizei financiare din 2008, multe state au experimentat scăderi dramatice ale consumului și investițiilor. În anumite sectoare, prețurile au intrat într-un declin accentuat. În pandemie, blocajele logistice, scăderea cererii și prăbușirea anumitor industrii (turism, transporturi) au determinat scăderi de prețuri la nivel global.

Pentru firmele mici, aceste perioade au fost extrem de dificile. În astfel de momente, măsuri precum TVA la încasare au fost de mare ajutor. Ele le-au permis companiilor să plătească impozitul doar după ce au încasat efectiv banii de la clienți, reducând presiunea financiară imediată.

Așadar, crizele economice pot transforma deflația într-o realitate dură, de aceea politicile de sprijin trebuie implementate rapid și eficient.

Cum poate afecta economiile și investițiile personale?

Pentru oameni, fenomenul deflaționist are atât avantaje, cât și dezavantaje:

• Avantajul principal este creșterea valorii reale a banilor. Dacă prețurile scad, economiile acumulate pot cumpăra mai multe produse sau servicii;
• Pe termen scurt, consumatorii beneficiază de prețuri mai mici, ceea ce le permite să obțină mai mult cu aceleași venituri.

Însă riscurile sunt mult mai importante pe termen lung:

• Salariile pot scădea sau stagna, iar disponibilizările devin mai frecvente;
• Creditele devin mai greu de rambursat, pentru că valoarea reală a ratelor crește odată cu aprecierea banilor;
• Investițiile devin mai riscante, deoarece firmele înregistrează profituri mai mici, ceea ce duce la scăderea valorii acțiunilor.

Investitorii atenți pot profita de astfel de perioade prin achiziționarea de active la prețuri reduse. Totuși, acest lucru necesită o planificare foarte riguroasă și o toleranță mai mare la risc.

Cum se poate reduce impactul deflației?

Pentru a limita efectele negative, este nevoie de o colaborare între autorități, mediul privat și cetățeni.

La nivel guvernamental, se pot implementa politici de stimulare a consumului: investiții în infrastructură, reduceri de taxe, creșterea salariului minim sau sprijin pentru sectoarele vulnerabile.

Companiile pot reacționa prin diversificarea produselor, digitalizare și eficientizarea proceselor interne, pentru a rămâne competitive chiar și într-un mediu deflaționist.

Populația își poate proteja mai bine finanțele printr-o planificare atentă: evitarea creditelor pe termen lung, economisire inteligentă și investiții prudente în active mai sigure (precum obligațiunile guvernamentale). Astfel, impactul negativ poate fi diminuat, iar economia poate fi readusă treptat pe o traiectorie de creștere.

Deflația este un fenomen cu efecte complexe, care poate părea benefic prin scăderea prețurilor, dar în realitate aduce riscuri mari pentru economie, companii și indivizi. Crizele economice îi pot accelera apariția, afectând atât stabilitatea locurilor de muncă, cât și valoarea investițiilor.

Dacă vrei să îți protejezi economiile și să îți gestionezi mai bine investițiile, rămâi informat și ia decizii financiare bazate pe o înțelegere clară a fenomenelor economice specifice. De asemenea, în cazul în care vrei să faci o anumită decizie de investiție, dar nu ai certitudinea că faci alegerea potrivită, nu ezita să apelezi la specialiști în domeniu care te pot îndruma specific spre cea mai potrivită alegere aliniată nu doar nevoilor, ci și capacităților tale.

Bibliografie:

1. Understanding Deflation: Causes, Effects, and Economic Insights – investopedia.com
2. What is deflation? – bankofengland.co.uk
3. Understanding deflation: Falling prices and their impact on the economy – europarl.europa.eu
4. Deflation – ebsco.com

What is deflation—and what does it mean for the economy? – n26.com