Impozitul pe venit pentru microîntreprinderi – modificări importante

Ce este impozitul pe venit

Impozitul pe venit reprezintă o taxă percepută de stat asupra veniturilor obținute de persoane fizice, și uneori de persoane juridice, în anumite forme, pentru a contribui la finanțarea serviciilor publice, cum ar fi educația, serviciile medicale și sociale, transportul public și infrastructura etc.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este un regim fiscal aplicabil în România firmelor mici care îndeplinesc anumite condiții, oferind cote de impozitare reduse comparativ cu impozitul pe profit.

Impozitul pe venit pentru microîntreprinderi in 2025: ce trebuie să știi

Ce s-a schimbat față de 2024

Conform Codului Fiscal actualizat pentru anul 2025, o microîntreprindere este o persoană juridică română care, la data de 31 decembrie 2024, îndeplinește cumulativ următoarele condiții: i) obține venituri anuale sub echivalentul în lei a 250.000 euro; ii) are cel puțin un salariat; iii) desfășoară activități economice diverse, cu excepția editării de jocuri pe calculator și realizării de software la comandă, altor activități IT, cazărilor în hoteluri (inclusiv parcuri pentru rulote, camping, tabere), serviciilor de alimentație în restaurante, baruri, activităților juridice și de asistență medicală generală sau stomatologică.

De asemenea, este important de menționat că, începând cu 1 ianuarie 2026, plafonul veniturilor anuale pentru încadrarea ca microîntreprindere va fi redus la 100.000 euro.

Calculul și declararea impozitului pentru microîntreprinderi în 2025

În anul 2025, regimul fiscal aplicabil microîntreprinderilor din România a suferit modificări semnificative, conform Ordonanței de Urgență nr. 156/2024.

În anul 2025, în funcție de veniturile realizate și de activitățile desfășurate, microîntreprinderile sunt supuse următoarelor cote de impozitare: i) 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 de euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile menționate anterior; ii) 3% pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro sau care desfășoară activitățile menționate anterior, indiferent de nivelul veniturilor obținute.

Dacă în cursul anului 2025 o microîntreprindere realizează venituri care depășesc plafonul de 250.000 euro, aceasta devine plătitoare de impozit pe profit (16%) începând cu trimestrul în care a fost depășit plafonul.

Cum se calculează impozitul pe venit

În România, formula de calcul a impozitului pe venit pentru microîntreprinderi înseamnă aplicarea procentului aferent cotei de impozitare asupra bazei impozabile. Este foarte important să cunoaștem elementele componente ale venitului brut, respectiv salariul brut, ori venitul din chirii, prestările de servicii de către PFA, dividende etc. In continuare, din venitul brut se scad deducerile, acolo unde este cazul, respectiv deducerea personală pentru salariați, contribuțiile sociale obligatorii (CAS, CASS, șomaj), sau alte cheltuieli deductibile în cazul PFA. Astfel, se obține baza impozabilă asupra căreia se aplică cota de impozitare.

Un exemplu de calcul impozit pe venit este următorul: dacă o microîntreprindere a obținut un venit anual de 100.000 lei, iar cheltuielile deductibile sunt în cuantum de 40.000 lei, atunci baza impozabilă este 100.000-40.000 = 60.000 lei. Impozitul pe venit se calculează aplicând cota de 1% asupra bazei impozabile.

60.000*1% = 600 lei.

Cum se determina baza impozabilă

Baza impozabilă înseamnă venitul asupra căruia se aplică efectiv impozitul și se determină diferit în funcție de tipul de venit.

Dacă ne referim la salarii, respectiv cel mai întâlnit venit, atunci baza impozabilă se calculează scăzându-se din salariul brut contribuțiile obligatorii care includ: CAS (25%), CASS (10%) și contribuția pentru fondul de șomaj (în procent de 0,5%, cu excepția cazurilor când este inclus în contractul de muncă).

Pentru veniturile din activități independente (PFA), există două variante: i) pentru cele care aplică impozitul în sistem real, baza impozabilă = veniturile încasate – cheltuielile deductibile; ii) pentru cele care aplică norma pe venit, baza impozabilă = norma stabilită de ANAF – reduceri (dacă acestea există).

Pentru veniturile obținute din chirii, baza impozabilă se calculează astfel: i) fie aplicând cota forfetară (standard), conform căreia baza impozabilă = venitul brut – 40% cheltuieli forfetare; ii) fie în sistem real (opțional, cu documente), caz în care baza impozabilă = venitul brut – cheltuielile efective, reale.

Elementele incluse în baza impozabilă

Elementele incluse în baza impozabilă sunt practic veniturile sau componentele de venit care rămân după ce se scade ceea ce este legal deductibil. Cu alte cuvinte, baza impozabilă reflectă partea din venit care este supusă impozitării.

Daca ne referim la salarii, în baza impozabilă sunt incluse: salariul de bază brut, sporurile (de noapte, de weekend), primele (de performanță, de sărbători), bonusurile, indemnizațiile (de conducere, de detașare), alte beneficii în bani.

Pentru veniturile PFA din activități independente, în baza impozabilă sunt incluse: veniturile brute încasate din prestarea activității și veniturile accesorii (dobânzi pentru plăți întârziate, penalități încasate), dacă este cazul. În plus, din aceste venituri se scad  cheltuielile deductibile (telefon, chirie sediu, contabilitate, carburant, materiale consumabile).

Pentru veniturile obținute din chirii, în baza impozabilă intră totalul sumelor încasate din chirie (inclusiv avansuri, garanții reținute), din care se scad cota forfetară de 40% (dacă se folosește regimul standard de impozitare), sau cheltuielile efective (dacă se folosește regimul real de impozitare).

Declarația de impozit și termene de plată

Plata impozitului pe venit se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.

Declarația de impozit pe venit se depune până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.

Condițiile de impozitare pentru microîntreprinderi

În România, microîntreprinderile sunt firme mici, care beneficiază de un regim de impozitare special, respectiv plătesc impozit pe venit, nu pe profit, în anumite condiții. Începând cu anul 2025, aceste condiții pentru microîntreprinderi sunt:  i) să aibă venituri anuale mai mici sau egale cu 250.000 euro (echivalent în lei la cursul BNR de la începutul anului); ii) să aibă obiect de activitate permis — nu toate firmele pot fi microîntreprinderi (de exemplu băncile, firmele de asigurări, de jocuri de noroc sunt excluse); iii) să aibă cel puțin 1 angajat cu contract individual de muncă activ, iar dacă nu există angajați, se plătește 16% impozit pe profit, și nu 1%-3% impozit pe venit; iv) să aibă capitalul social integral vărsat; v) asociații să nu dețină peste 25% în alte microîntreprinderi.

Cotele de impozitare si pragurile aferente pentru microintreprinderi

În funcție de nivelul veniturilor și de activitatea desfășurată, microîntreprinderile datorează: i)

1% din venituri, dacă veniturile anuale nu depășesc 60.000 euro și nu desfășoară activități în domenii precum IT, HORECA, juridic sau medical; ii) 3% din venituri, dacă veniturile anuale sunt peste 60.000 euro, dar nu depășesc 250.000 euro, și desfășoară activități în domeniile menționate anterior, indiferent de nivelul veniturilor.

O microîntreprindere va trece la impozitarea pe profit (16% aplicat la profitul impozabil) dacă veniturile anuale depășesc 250.000 euro și dacă nu mai îndeplinește condițiile de încadrare ca microîntreprindere (de exemplu, pierderea angajatului unic fără înlocuire în termen de 30 de zile). Trecerea la impozitul pe profit se aplică începând cu trimestrul în care a fost depășit plafonul sau nu mai sunt îndeplinite condițiile.

Este de menționat că se percepe și impozit pe venituri din dobânzi pentru persoane juridice, aceste venituri fiind incluse în cele impozabile și se supun impozitului pe profit (cota standard de 16%).

Facilități fiscale și scutiri disponibile pentru microîntreprinderi

În anul 2025, microîntreprinderile din România beneficiază de anumite facilități fiscale și scutiri, în conformitate cu modificările aduse de Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 și Codul Fiscal actualizat. Iată principalele avantaje fiscale disponibile:

1. eliminarea restricției privind veniturile din consultanță și management: firmele care obțin venituri preponderente din astfel de activități pot opta pentru regimul de microîntreprindere, dacă îndeplinesc celelalte condiții;
2. scutirea de taxe pentru o parte din salariul minim, respectiv pentru suma de 300 de lei din salariul minim brut pe economie. Pentru această sumă nu se datorează impozit pe venit microîntrepinderi și contribuții sociale obligatorii, până la 31 decembrie 2025, prevedere aplicabilă angajaților care au salariul de încadrare la nivelul salariului minim brut pe țară garantat;

• cote reduse de impozitare pe venit, respectiv 1% pentru microîntreprinderile cu venituri anuale de până la 60.000 euro, care nu desfășoară activități în domenii precum IT, HORECA, juridic sau medical, sau 3% pentru microîntreprinderile cu venituri anuale între 60.000 euro și 250.000 euro sau care desfășoară activități în domeniile menționate anterior, indiferent de nivelul veniturilor;

1. scutire de TVA pentru întreprinderile mici: microîntreprinderile pot beneficia de regimul special de scutire de TVA, în condițiile prevăzute de Codul Fiscal, dacă cifra de afaceri anuală nu depășește plafonul stabilit;
2. deduceri fiscale pentru cheltuielile eligibile, cum ar fi cheltuielile cu sponsorizările, pentru formarea profesională a angajaților, precum și cheltuieli de cercetare-dezvoltare.

Cine nu plătește impozit pe venit

Următoarele persoane juridice sunt scutite de la plata impozitului pe venit: fundațiile și asociațiile nonprofit (pentru veniturile obținute din activități necomerciale), cultele religioase, instituțiile de învățământ acreditate (pentru veniturile obținute din activități educaționale).

Este de menționat că în 2025, se plătește impozit pe venit IT, întrucât s-au anulat facilitățile existente anterior pentru această categorie de angajați.

Digitalizarea în rândul microîntreprinderilor: ce schimbări au apărut

Digitalizarea microîntreprinderilor reprezintă schimbări în administrarea acestora astfel: i) introducerea facturii electronice obligatorii, care trebuie încărcată în sistemul ANAF e-Factura; ii)  pentru transporturi de bunuri riscante (alimente, construcții), microintreprinderea poate avea obligația să declare transporturile prin sistemul e-Transport; iii) comunicarea electronică cu ANAF prin SPV (Spațiul Privat Virtual); iv) folosirea de softuri de contabilitate online și gestiune digitală pentru emiterea facturilor online, contabilitate automatizată, cu import direct în ANAF, gestiunea stocurilor și contractelor, salarizare prin aplicații; v) acordarea de ajutoare de stat pentru digitalizare, respectiv achiziții de software, echipamente IT și training specializat pentru angajați.

Pentru a gestiona mai usor impactul impozitului pe venit asupra fluxului de numerar si pentru a evita blocajele financiare, apeleaza la servicii de factoring si servicii de scontare adaptate nevoilor afacerii tale. Aceste solutii te pot ajuta sa pastrezi echilibrul financiar si sa iti planifici mai eficient platile si investitiile.

Alte întrebări frecvente legate de impozitul pe venit:

Câteva exemple de asemenea întrebări pot fi: se poate plăti în avans impozitul pe venit? (da), ce se întâmplă dacă nu depun declarația unică sau formularul 230? (se plătește amendă), se plătește impozit și dacă sunt pierderi din activitate independentă? (nu), este obligatorie plata contribuțiilor CAS și CASS odată cu impozitul? (doar dacă venitul anual depășește plafonul de 36.000 lei).

Cum se face trecerea de la impozit pe venit la impozit pe profit pentru microîntreprinderi?

Microîntreprinderea este obligată să treacă la impozitul pe profit începând cu trimestrul în care nu mai îndeplinește una dintre condițiile prevăzute de Codul Fiscal: i) depășirea plafonului de venituri peste 250.000 euro; ii) lipsa angajatului unic.

Cât înseamnă 3.5 din impozitul pe venit?

Procentul de 3,5% din impozitul pe venit reprezintă ceea ce o persoana fizica donează din impozitul pe venit către o organizație nonprofit sau unitate de cult din impozitul plătit statului, prin formularul 230 sau prin declarația unică. În mod concret, la un venit anual de 10.000 lei, impozitul pe venit este 3,5% din 10.000 lei, respectiv 350 lei.

Cum se face o declarație unică privind impozitul pe venit?

Declarația unică privind impozitul pe venit se descarcă de pe site-ul ANAF sau din Spațiul Privat Virtual, se completează cu datele personale și datele despre venitul obținut, se calculează impozitul conform instrucțiunilor incluse în formular, și respectiv CAS si CASS, dacă este cazul. Declarația se semnează electronic și se depune în SPV, sau se depune la ghișeul ANAF, sau respectiv se trimite la ANAF prin poștă.

Până când se poate redirecționa impozitul pe venit?

Redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către un ONG sau unitate de cult se poate face până la data de 25 mai 2025.

Cine poate redirecționa 3.5 din impozitul pe venit?

Redirecționarea din impozit pe venit de 3,5% se poate face de către orice persoană fizică care în anul anterior a avut venituri impozabile în România, respectiv: i)  salariații, din impozitul reținut lunar de angajator; ii) pensionarii, dacă au pensii care depășesc plafonul neimpozabil (peste 2.000 lei pensie netă în 2025); iii) persoanele cu venituri din activități independente (PFA, profesii liberale, drepturi de autor); IV) cei care au venituri din chirii, dividende, investiții; v) cei cu venituri impozabile din agricultură, silvicultură, piscicultură. În plus, redirecționarea se poate realiza și după impozitarea veniturilor din străinătate obținute de persoanele fizice rezidente în România.